Alte articole
Cabanele și refugiile nu sunt uniform amplasate, datorită afluenței turiștilor mai mult pe versantul nordic, mai spectaculos și cu mai ușoare posibilități de a ajunge pe creastă din Țara Oltului. De exemplu, pe versantul sudic sunt mai putine cabane decât pe cel nordic, căci centrele populate din sud sunt la prea mare depărtare de creastă și nici mijloace comode de ajungere în masiv nu există din această parte.
citeste mai departe...
Faima turistică a Munților Făgărașului se datorează altitudinii mari, reliefului glaciar și obstacolelor întâlnite mai ales între Vârful Urlea și Vârful Suru.
Creasta principală este marcată, mai puțin crestele Arpășelului și Vârtopelului. Alte trasee care nu sunt marcate sunt rareori parcurse de turiști, deși foarte spectaculoase, printre care Muchia Drăgușului, Muchia Zănoagei și a Viștei Mari, ce pot fi parcurse doar cu o coardă de 40 metri, în timp de vară, de către oameni antrenați în tehnica de cățărare. În privința alpinismului, Munții Făgărașului nu oferă posibilități deosebite.
citeste mai departe...
Un localnic oarecum obișnuit cu urșii mi-a spus odată că și ei sunt tot ca noi: un om te-ajută la nevoie, în timp ce altul îți ține calea la colț de stradă și-ți dă în cap. Tot așa sunt și urșii: unii merg pe cărare și se împiedică de turiștii care le stau în drum, alții își apără puii, altora le e foame și tocmai le miroase salamul din rucsac, iar altora pur și simplu nu le place să le faci poze cu blițul și devin nervoși.
citeste mai departe...
