Traseul Peretele nord-estic al Negoiului

Intrăm pe traseu în zona centrală a Căldării la Strunga Ciobanului, având ca reper la 400 metri stânga de poteca marcată, un găvan din care se înalță un scoc cu grohotiș de-a lungul căruia desfășurăm prima lungime de coardă. Fără a avea un traseu distinct de escaladă, ne orientăm greoi.

Grad de dificultate 2 A – 3 B.

Materiale necesare: două corzi de câte 40 metri, 6-8 pitoane, 15 carabiniere.

Traseul are 10 l.c. și nu este pitonat.

Prizele sunt bune și domină cățărarea liberă.

Durata pentru 3 echipieri este de 2-4 ore.

Traseul se termină pe lângă Vărful Negoiu, la 2535 metri, nefiind urcat pe timp de iarnă.

Alte articole

Faima turistică a Munților Făgărașului se datorează altitudinii mari, reliefului glaciar și obstacolelor întâlnite mai ales între Vârful Urlea și Vârful Suru. Creasta principală este marcată, mai puțin crestele Arpășelului și Vârtopelului. Alte trasee care nu sunt marcate sunt rareori parcurse de turiști, deși foarte spectaculoase, printre care Muchia Drăgușului, Muchia Zănoagei și a Viștei Mari, ce pot fi parcurse doar cu o coardă de 40 metri, în timp de vară, de către oameni antrenați în tehnica de cățărare. În privința alpinismului, Munții Făgărașului nu oferă posibilități deosebite. citeste mai departe...

Punctul de plecare al ascensiunilor pe versantul nordic este Depresiunea Făgărașului, loc în care se ajunge cu trenul de la București – Brașov – Făgăraș – Sibiu - Arad și Râmnicu Vâlcea - Podu Olt, stații de cale ferată fiind: Făgăraș, Voila, Ucea de Jos, Arpașu de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig și Sebeș Olt, și de la Râmnicu Vâlcea fiind Podu Olt, sau cu mașina pe drumul național 1: București – Brașov - Sibiu - Oradea și 73 A: Râșnov – Poiana Mărului – Șercaia. citeste mai departe...

Traversând pe o lungime de 151 km, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, ce face parte parte din Carpații Meridionali, DN7C numit Transfăgărășanul este un drum național spectaculos, ce leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, construit între anii 1970 – 1974. citeste mai departe...