Alte articole
Faima turistică a Munților Făgărașului se datorează altitudinii mari, reliefului glaciar și obstacolelor întâlnite mai ales între Vârful Urlea și Vârful Suru.
Creasta principală este marcată, mai puțin crestele Arpășelului și Vârtopelului. Alte trasee care nu sunt marcate sunt rareori parcurse de turiști, deși foarte spectaculoase, printre care Muchia Drăgușului, Muchia Zănoagei și a Viștei Mari, ce pot fi parcurse doar cu o coardă de 40 metri, în timp de vară, de către oameni antrenați în tehnica de cățărare. În privința alpinismului, Munții Făgărașului nu oferă posibilități deosebite.
citeste mai departe...
Punctul de plecare al ascensiunilor pe versantul nordic este Depresiunea Făgărașului, loc în care se ajunge cu trenul de la București – Brașov – Făgăraș – Sibiu - Arad și Râmnicu Vâlcea - Podu Olt, stații de cale ferată fiind: Făgăraș, Voila, Ucea de Jos, Arpașu de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig și Sebeș Olt, și de la Râmnicu Vâlcea fiind Podu Olt, sau cu mașina pe drumul național 1: București – Brașov - Sibiu - Oradea și 73 A: Râșnov – Poiana Mărului – Șercaia.
citeste mai departe...
Cum am descoperit muntele: mă duceam an de an la munte și stăteam 10 zile la casa de odihnă, cu 3 mese plătite pe zi și pătura întinsă pe iarba din spatele complexului de cazare, unde 20 de copii jucau volei urlând în gura mare și din când în când îmi trânteau câte-o minge în cap. Seara ieșeam la o bere la terasă și un dans, apoi dormeam dusă în aerul tare de munte.
citeste mai departe...