Traseul Curmătura Zârnei – Curmătura Lerescului Mic

Timp de parcurs: 6 - 6½ ore

Iarna traseul este ușor de parcurs și pe schiuri.

Traseul pornește din Curmătura Zânei, prin fața refugiului Alpin, apoi urcăm în serpentine pe fața sud-vestică a muntelui, depășim Vârful Fața Unsă la 2246 metri, tăiem șaua Văii Ludișorului la 2200 metri, apoi ocolim Vârful La Fundul Lăngii de 2240 metri, pe coastele sudice și revenim la creastă deasupra căldării Văii Dejanilor. Vedem în față Muntele Ludișoru și-l urcăm, având în stânga Vârful Radului de 2302 metri iar în dreapta Vârful Ludișor tot de 2302 metri. Coborâm pe serpentine și grohotișuri până la Curmătura Brătilei, la 2122 metri, de unde vedem în dreapta Lacul Brătila, spre sud Valea Brătilei, iar spre nord Valea Radului sau a Dejanilor. Un stâlp indicator semnalează traseul 81 din poteca de creastă spre Culmea Mezea – Oticu și Masivul Iezer - Păpușa. Orientați spre est, evităm Vârful Brătila de 2274 metri și din bazinul Râului Doamnei trecem în cel al Dâmboviței.

Continuăm pe versantul nordic al Brătilei până la curmătura Vladului, la 2182 metri, deasupra Văii Vladului și cu Valea Dejanilor în stânga. Traversăm pe sub culmea cu mai multe vârfuri, primul fiind Pietrele Popii de 2229 metri, apoi Vârful Belia Mică de 2233 metri, Șaua Beliei Mici de 1990 metri și Muchia dintre Belii de 2200 metri. Ne apropiem astfel de Vârfurile Pițele sau Belia Mare, de 2295 metri și Berivoiul Mare, de 2300 metri. Spre dreapta vedem refugiul Berevoescu. Coborâm pe fața estică a muntelui și în dreptul unui stâlp indicator vedem spre dreapta jalonată cu stâlpi metalici, poteca spre refugiu, marcată cu bandă albastră. Acest refugiu nu mai are decât 6 locuri, din cele 24 cu care a fost prevăzut inițial.

De pe versantul estic al Berivoiului Mare coborâm pe serpentine până la linia de cumpănă a Făgărașului, pe lângă obârșia Văii Luțelor, urmăm cumpăna apelor coborând spre Munții Buzduganu – Luțele de 2176 metri, cu forme glaciare, pajiști și jnepeniș, la orizont profilându-se Piatra Craiului. În dreapta Văii Dâmboviței este Masivul Păpușa cu circuri glaciare sub linia de culme.

Noi coborâm spre Vârful Comisu de 1883 metri, cu Valea Groapelor în stânga, un afluent al Văii Sebeșului, și Valea lui Aron și Plaiul Hoțului în dreapta, unde o potecă ciobănească duce spre Dâmbovița și Valea Comisului. Vârful Comisu rămâne în stânga, și ajungem la stâlpul indicator de la care, la 300 metri este un izvor.Două marcaje diferite din dreapta lui duc unul spre comuna Sebeș, pe traseul 1, altul spre Rudărița și Cabana Plaiul Foii, pe traseul 65. Coborâm în Curmătura Comisului, la 1650 metri, apoi urcăm în Vârful Lerescu Mare de 1690 metri iar de la stâlpul de marcaj din vârf luăm poteca la stânga printr-o pădure de molid. Ajungem apoi într-o porțiune defrișată, spre Muntele Văcăriei Mari, având în față și ușor dreapta Zidul alb al Pietrei Craiului. Intrăm în pădurea de molid, apoi pe culme până în Șaua Lerescului Mare, la 1390 metri, loc marcat de un stâlp.

Aici lăsăm creasta și cotim spre stânga pe coasta muntelui, unde un culoar prin molidiș ne duce în poiana din Curmătura Lerescului Mic, unde un stâlp indică ramificația traseului 64 către Rudărița. De obicei, pentru a ajunge la Cabana Plaiul Foii, nu se mai parcurge tronsonul Curmătura Lerescului Mic – Curmătura Foii, ci se coboară pe marcajul cu bandă roșie, sau cruce roșie în proiect, spre Valea Lerescului sau Rudăriței. Un drum forestier duce la Rudărița, cu cazare la cantonul silvic. Între Rudărița și Plaiul Foii sunt 9 km pe șosea.

Trasee de legătură:
• spre Curmătura Foii și Cabana Plaiul Foii, traseul de creastă vest-est, etapa IX – marcaje succesive pe bandă roșie până la Curmătura Foii și cu triunghi roșu până la Cabana Plaiul Foii.