Munții Făgăraș: Căi de acces și puncte de plecare spre trasee


Spre traseele din versantul nordic

Punctul de plecare al ascensiunilor pe versantul nordic este Depresiunea Făgărașului, loc în care se ajunge cu trenul de la București – Brașov – Făgăraș – Sibiu - Arad și Râmnicu Vâlcea - Podu Olt, stații de cale ferată fiind: Făgăraș, Voila, Ucea de Jos, Arpașu de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig și Sebeș Olt, și de la Râmnicu Vâlcea fiind Podu Olt, sau cu mașina pe drumul național 1: București – Brașov - Sibiu - Oradea și 73 A: Râșnov – Poiana Mărului – Șercaia. Ori drumurile modernizate Tălmaciu – Avrig – Agnita – Voila, Rupea – Făgăraș, sau Hoghiz – Șercaia.

Drumul național 1 se află în apropierea căii ferate Brașov – Sibiu, parcurgând aceleași localități ca și calea ferată, în zona Făgăraș – Avrig.

Drumul Național 73 A atinge accesul dinspre Bran și Râșnov în Pasul Poiana Mărului, intră în depresiune la Șinca, apoi trece prin localitățile Ohaba și Vad ajungând la Șercaia unde întâlnește DN 1. După Șinca Veche, din DN 73 A se desprinde spre vest un drum modernizat spre Șercăița – Bucium – Mărgineni – Sebeș – Recea – Gura Văii – Breaza nord – Lisa – Sâmbăta de Sus – Drăguș – Viștea de Sus – Victoria. Din câteva localități precum Sebeș, Recea, Breaza, Sâmbăta de Sus și Victoria, pornesc poteci turistice marcate spre Masivul Făgărașului. În localitatea Vad, din DN 73 A pornește un drum modernizat ce duce la Poiana cu Narcise, la circa 43 km.

Din DN 7 – E 15 A pornește drumul modernizat Tălmaciu – Avrig spre depresiune, pentru cei care vin de la Râmnicu Vâlcea, trecând prin gara Podu Olt, halta Sebeș Olt, prin Racovița și întâlnind DN 1 la Avrig.

Din DN 13 – E 15, la Hoghiz, pornește drumul modernizat Hoghiz – Șercaia, pe sub rama Munților Perșani, ajungând la Șercaia, iar de la Rupea, tot din DN 13 pornește drumul modernizat spre orașul Făgăraș – DN 1 – prin Jibert – Văleni – Șoareș.

În partea centrală a Podișului Târnavelor, la Agnita, se întâlnesc 3 drumuri asfaltate venind dinspre Mediaș, Dumbrăveni și Sighișoara, pornind de aici un drum modernizat spre Dealu Frumos – Mergindeal – Cincu – Cincșor și ajungând în Depresiunea Făgărașului pe DN 1 la Voila.

În depresiune există multe șosele asfaltate desprinse din DN 1 care se apropie de masiv foarte mult, ca exemplu fiind șoseaua Făgăraș – Sebeș de 12 km, Făgăraș – Recea – Dejani de 14-15 km, Sâmbăta de Jos – Sâmbăta de Sus – Complexul turistic Sâmbăta de 15 km, Ucea de Jos – Victoria de 8 km, DN 7 C – Transfăgărășan.

    Punctele de plecare cele mai importante spre versantul nordic sunt:
  • Făgăraș – orașul situat la 430 metri altitudine, pe DN 1, la km 232-239 și pe calea ferată București – Brașov – Arad. Are 2 hoteluri, 2 stații auto-service, stație de benzină și autogară, fiind punctul de plecare spre Sebeș la 12 km pe drum modernizat, Recea la 14 km pe drum modernizat și apoi Brătila – Zârna, spre Breaza la 20 km din care doar 2 km drum modernizat și apoi sectorul montan Urlea, spre Complexul turistic și mănăstirea Sâmbăta de 28 km pe drum modernizat și apoi sector montan Sâmbăta, spre Victoria de 33 km pe drum modernizat și apoi cabana Arpaș și sectorul montan Podragu, legătura cu aceste localități făcându-se cu autobuze ITA de lângă gara CFR.
    Obiectivele turistice din oraș sunt Cetatea Făgărașului din sec. XV-XVII, castelul cu muzeul Tării Făgărașului și biblioteca municipală, statuile Badea Cârțan și Doamna Stanca, biserica Sf.Nicolae care a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu în 1697-1698, casa lui Inochentie Micu-Klein, biserica Sfânta Treime din 1782-1783, biserica romano-catolică și mănăstirea franciscanilor din 1737 refăcută în 1760, biserica reformată din 1712, biserica evanghelică din 1842-1843.
  • Sebeș – sat aflat la 567 metri altitudine, la 12 km de orașul Făgăraș, la întâlnirea drumurilor modernizate Făgăraș – Sebeș și Șinca Veche – Sâmbăta de Sus – Victoria, având legătură spre Făgăraș prin cursele ITA. Este punctul de plecare în traseul 1 – Vârful Comisu prin Valea Sebeșului, la distanță de 5 km pe drum forestier de poalele munților.
  • Breaza – sat aflat la 610 metri altitudine, 20 km sud-vest de orașul Făgăraș și la 15 km sud de localitatea Voila pe DN1, cu drum modernizat până la 2 km nord de sat și apoi pietruit. Mai amintim legătura spre Făgăraș cu autobuzele ITA, punctul de plecare spre traseele 2,3 și 4 în sectoul Urlea, ruinele cetății de la Breaza din sec. XIII-XV și distanța la poalele muntelui de 5 km.
  • Voila – comună la 423 metri altitudine, pe DN 1 la km 244-245, la întâlnirea cu șoseaua modernizată de la Agnita, și pe calea ferată 200, cu autobuze ITA spre Făgăraș și Breaza – 15 km, punct de plecare spre satul Breaza și apoi pe traseele 2,3 și 4 spre sectorul montan Urlea. Pe drumul Voila – Breaza se află satul Voivodeni cu biserica monument, apoi satul Pojorta. Distanța până la poalele muntelui la sud de Breaza este de 19 km, iar la 3 km nord de Voila se află o biserică fortificată săsească, la Cincșor.
  • Sâmbăta de Jos – comună aflată la 422 metri altitudine, pe DN 1, la 1 km vest de Voila – km 246-247, pe calea ferată 200. Este un camping la Hanul Brâncovenesc. Punct de plecare spre Complexul Turistic Sâmbăta la 15 km, apoi spre sectorul montan al Sîmbetei pe traseele 10-14. Drumul de la Sâmbăta de Jos spre complex este modernizat și trece prin Sâmbăta de Sus- 6 km, fiind un punct de plecare spre Breaza pentru sectorul montan Urlea, 14 km, iar tronsonul Sâmbăta de Jos – Lisa este un drum modernizat.
    Puncte de interes turistic sunt în Comuna Sâmbăta de Jos la Castelul Brukenthal din sec.XVIII, devenit sediul hergheliei de cai, apoi în Sâmbăta de Sus este biserica din 1784 ridicată de Nicolae și Manolache Brâncoveanu precum și Castelul Grigore Brâncoveanu din 1800.
  • Ucea de Jos – comună la 429 metri altitudine, pe DN 1 la km 259 și pe calea ferată 200. Este punct de plecare spre orașul Victoria, la 8 km pe drum modernizat, apoi pe traseele 15 și 16-20.
  • Victoria – oraș aflat la 640 metri altitudine, la 8 km sud de Ucea de Jos și DN 1. Are șosele modernizate spre Ucea de Jos și Sâmbăta – Drăguș – Viștea de Sus, o stație de benzină, un hotel de 140 locuri și legături auto la trenurile din gara Ucea de Jos. Este punct de plecare spre traseele 15 Viștea Mare – Moldoveanu, 16-19 Cabana Podragu, Complexul turistic Sâmbăta pe drum forestier de 11 km, distanța până la poalele muntelui fiind de 8 km pe traseul 15, și de 3 km pe traseele 16 și 17, sau 7,5 km pe traseul 18.
  • Arpașu de Jos – comună la 424 altitudine, pe DN 1 km 162-163, pe calea ferată 200. Este punct de plecare spre Cabana Arpaș și traseele 17-20 din sectorul Podragu, pe ruta Arpașu de Jos – Arpașu de Sus – Cabana Arpaș, 11-12 km drum nemodernizat, dificil pentru autoturisme, și spre traseele 21-28 sector Bâlea, pe ruta Arpașu de Jos – Cârțișoara, 6 km drum nemodernizat, apoi pe Transfăgărășan spre Glăjărie – Bâlea Cascadă – Bâlea Lac, între Arpașu de Jos și Glăjărie fiind 16 km.
  • Scorei – comună la 414 metri altitudine, pe DN 1 la km 269-271, pe calea ferată 200. Este punct de plecare spre bazele turistice din Valea Bâlei pe traseul Scora – Cârțișoara de 5 km drum nemodernizat, apoi pe Transfăgărășan, până la poalele muntelui Glăjărie fiind 15 km.
  • Porumbacu de Jos – comună la 397 metri altitudine, pe DN 1 km 276-277, pe calea ferată 200. Este punct de plecare pe traseul 29 spre Cabana Negoiu, drum nemodernizat, 14 km până la poalele muntelui. Între Porumbacu de Sus și Sibiu este autobuz ITA.
  • Avrig – comună la 390 metri altitudine, pe DN 1 km 283-286, calea ferată 200. Are hotel și este un punct de plecare spre Cabana Poiana Neamțului, 14 km drum nemodernizat, apoi pe traseele 36-39 Bărcaciu – Negoiu și Scara – Lacul Avrig, sau Cabana Suru prin Valea Moașei – Izvorul Poiana Florii traseul 40. Ca obiectiv turistic amintim casa memorială Gheorghe Lazăr și statuia lui, sculptor C.Medrea.
  • Sebeș Olt – haltă CFR pe calea ferată 200, punct de plecare spre traseul 41, Cabana Suru, prin comuna Sebeșul de Sus, cu o distanță de 6 km până la poalele muntelui, în sudul Sebeșului de Sus, pe un drum nemodernizat.

Spre traseele de vest

Punctul de plecare spre vest se află în Defileul Oltului, pe calea ferată Piatra Olt – Podu Olt și pe DN 7, cu 5 trasee turistice pornind din localitățile și gările de pe malul stâng al Oltului, respectiv halta Turnu Roșu, gara Podu Olt, halta Valea Mărului, satul Câinenii Mici și satul Greblești.

  • Turnu Roșu – comună la 380 metri în estul Depresiunii Făgărașului, la punctul de intrare a Oltului în defileu, pe calea ferată Piatra Olt – Podu Olt, aproape de halta Turnu Roșu, la 2 km de gara Podu Olt fiind punctul de intersecție al căilor ferate Piatra Olt – Podu Olt și Brașov – Sibiu, cu drum modernizat între gara Podu Olt și comuna Turnu Roșu. Este punct de plecare pe traseul 43 spre Chica Pietrelor – Cabana Suru.
  • Valea Mărului – haltă pe calea ferată Piatra Olt – Podul Olt, la 137 km de Piatra Olt și 31 km de Sibiu, punctul de plecare în traseul de creastă vest – est, etapa I.
  • Câinenii Mici – sat la 380 altitudine, pe malul stâng al Oltului, pe calea ferată Piatra Olt – Podu Olt, la 1 km est de DN 7, punctul de plecare în traseele 44, 45 și 46, spre Chica Fedeleșului și Apa Cumpănită – Cabana Suru. Obiective turistice sunt două biserici monument din sec. XVII și XIX.
  • Greblești – sat la 380 metri altitudine, pe drumul nemodernizat Câineni – Totești – Perișani – Sălătruc – Curtea de Argeș, la 3 km sud de Câinenii Mici, pe malul râului Boia Mare, la 4 km de gara Câineni, punctul de plecare spre traseul 46, memorial General Praporgescu, spre Cabana Suru.

Spre traseele versantului sudic

Spre sud drumul este lung și greu, 45 km de la ultimele localități și până la creasta principală, cu marcaje ce încep din Sălătrucu, Căpățânenii-Ungureni, Brădet și Slatina-Nucșoara, localități în care se poate ajunge pe drumuri modernizate, de la Pitești și Curtea de Argeș.

  • Curtea de Argeș – oraș pe drumul modernizat 7 C, la 36 km de Pitești, la capătul liniei ferate ce vine din București – Pitești – Curtea de Argeș, pe râul Argeș, cu hotel și stație auto-service, stație de benzină și autogară cu autobuze ITA spre Sălătrucu, Căpățâneni, Brădet și Nucșoara. Aici este punctul de plecare spre traseele turistice către versantul sudic al masivului.
    Este un oraș atestat din 1930, fostă capitală a Țării Românești în 1369, cu deosebite monumente istorice de arhitectură precum Curtea și Biserica Domnească din sec. XIV, biserici ca Sîn Nicoară sec.XIV, Episcopală sec.XVI, Olari sec.XVI, și vestita Mănăstire Curtea de Argeș, ctitorită de Neagoe Basarab.
  • Sălătrucu – comună la 660 metri altitudine, pe Topolog, la 28 km distanță de Curtea de Argeș, la capătul drumului modernizat dinspre Tigveni pe Valea Topologului, dinspre Curtea de Argeș, pe valea Danului. Aici este punctul de plecare pentru traseele 47 spre Vârful Negoiu și 49 spre Șaua Scării – Cabana Negoiu. Din Sălătrucu este un drum forestier pe valea Topologului, până la confluența dintre Izvorul Scării cu Izvorul Negoiului, 35-36 km.
  • Căpățâneni – sat situat pe râul Argeș, numit și Căpățânenii-Ungureni, la 25 km nord de Curtea de Argeș, pe DN 7 C, drum ce străbate Cheile Argeșului, ocolește Lacul Vidraru si traversează masivul spre Transilvania. Aici este autogara pentru autobuzele ITA dinspre Curtea de Argeș. Este punctul de plecare spre traseele 47-49 din zona Negoiu, 50-55 din zona Bâlea – Călțun și 56-58 din zona Moldoveanu – Podragu. Din acest sat se pot porni excursii în Cheile Argeșului, la Cetatea Poenari, barajul Lacului Vidraru, cabanele Valea cu Pești și Cumpăna de pe malul lacului.
  • Brădet – comună la 624 metri altitudine, este cunoscută ca o stațiune balneoclimaterică de pe Valea Vâlsanului, la capătul drumului modernizat DL 16, din șoseaua Pitești – Curtea de Argeș, la 12,5 km nord de Pitești, șosea ce intersectează DN 73 C Câmpulung – Curtea de Argeș la 11 km sud de Brădet. Are autogară pentru legătura cu orașele Curtea de Argeș, Câmpulung și Pitești, și este punctul de plecare pe traseul 61 spre Vârful Moldoveanu prin Valea Vâlsanului și Culmea Coastele Mari – Zănoaga. Ca obiectiv turistic este o biserică monument.
  • Slatina – sat ce ține de comuna Nucșoara, la 780 metri altitudine, pe cursul Râului Doamnei, la capătul drumului modernizat DL 17 care se desprinde din DN 73, la 12,2 km nord de Pitești, în Piscani. Are autobuze ITA pentru a face legătura cu Câmpulung, Curtea de Argeș și Pitești, iar dincolo de sat este cel mai lung drum forestier din masiv, pe Râul Doamnei, cu ramificații spre creasta principală. Aici este punctul de plecare pe traseul 59, sector Moldoveanu.

Spre traseele din est

    Există două posibilități de a ajunge în masiv dinspre est, și anume pe Valea Dâmboviței și pe Valea Bârsei, aici punctul de plecare fiind în orașul Zărnești, la 26 km de Brașov, 8 km vest de Râșnov pe șoseaua națională 73 A și cap de linie Brașov – Zărnești de unde, pe un drum forestier se ajunge la Cabana Plaiul Foii, 13 km, la poalele Pietrei Craiului. De aici se poate urca pe creastă pe 3 căi:
  • Plaiul Mare, în Curmătura Foii pe Culmea Tămașului – etapa I pe traseul de creastă est-vest;
  • Văile Bârsei Groșetului și Rudăriței, în Șaua Lerescului Mic, pe traseul 64;
  • Ruta Bârsa Groșetului – Rudărița – Culmea Văcăria Mare, pe traseele 63 si 65.

Șoseaua Transfăgărășan este foarte bună pentru traversarea Munților Făgărașului cu mașina, pe DN 7 C. Ea vine din nord din DN 1 între Scorei și Arpașu de Jos, străbate Cârțișoara, localitate cu biserică monument și casa memorială Badea Cârțan, apoi intră în masiv spre sectorul Bâlea prin Glăjărie, distanța fiind de 35 km între DN 1 și cabana Bâlea Lac. Din sud pătrunde în munți prin Cheile Argeșului, trece pe coronamentul barajului Vidraru, ocolește lacul prin est, continuă pe Valea Caprei spre creasta principală, apoi trece pe clina transilvană, la Bâlea Lac, printr-un tunel, distanța dintre cabana Bâlea Lac și Curtea de Argeș fiind de 79 km.

Panorama Muntii Fagaras


Comentarii
This page loaded in 0.0087 seconds. Memory usage: 352 - 420 KB.