Traseul Muchia Drăgușului

Acest traseu are două porțiuni diferite ca aspect, una între satul Viștișoara, la 700 metri, și Curmătura Răcorelelor, la 2298 metri, pe o veche potecă de păstori, ce se parcurge ușor, fără pericole, și alta din curmătura respectivă și până în creasta principală, porțiune mai accidentată, ce presupune escaladări cu ceva cunoștințe de alpinism, grad de dificultate 1 B, ca materiale trebuie o coardă de 40 metri, iar durata pentru 3 coechipieri este de 6-7 ore. Acest traseu se termină pe creasta Făgărașului, Vârful Gălășescu Mare, iar cabana mai apropiată este Valea Sâmbetei, la 2 ore.

Pe timp de iarnă, timpul de parcurs este de 2 ore.

Alte articole

Traversând pe o lungime de 151 km, pe axa nord-sud, Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț muntos din România, ce face parte parte din Carpații Meridionali, DN7C numit Transfăgărășanul este un drum național spectaculos, ce leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, construit între anii 1970 – 1974. citeste mai departe...

Faima turistică a Munților Făgărașului se datorează altitudinii mari, reliefului glaciar și obstacolelor întâlnite mai ales între Vârful Urlea și Vârful Suru. Creasta principală este marcată, mai puțin crestele Arpășelului și Vârtopelului. Alte trasee care nu sunt marcate sunt rareori parcurse de turiști, deși foarte spectaculoase, printre care Muchia Drăgușului, Muchia Zănoagei și a Viștei Mari, ce pot fi parcurse doar cu o coardă de 40 metri, în timp de vară, de către oameni antrenați în tehnica de cățărare. În privința alpinismului, Munții Făgărașului nu oferă posibilități deosebite. citeste mai departe...

Cum am descoperit muntele: mă duceam an de an la munte și stăteam 10 zile la casa de odihnă, cu 3 mese plătite pe zi și pătura întinsă pe iarba din spatele complexului de cazare, unde 20 de copii jucau volei urlând în gura mare și din când în când îmi trânteau câte-o minge în cap. Seara ieșeam la o bere la terasă și un dans, apoi dormeam dusă în aerul tare de munte. citeste mai departe...