Traseul Șaua Surului – Șaua Scării


Timp de parcurs: 4 - 4½ ore

Iarna traseul este periculos, în special în zona Șaua Avrigului - Scărișoara.

Traseul pornește din Șaua Surului spre nord-est, spre vârfurile Suru de 2283 metri și Capul Surului de 2274 metri, unite de o coastă de 700 metri lungime. Noi nu urcăm aceste vârfuri, ci mergem pe bandă roșie prin grohotișurile Izvorului sau Căldării Surului, având în dreapta Muntele Budislavu spre care ne îndreptăm, întâlnind mai multe izvoare în cale, dintre care Șipotul lui Glasie, înconjurate toamna de tufe de omagul – Aconitum napellus. Apoi poteca urcă pe un vâlcel pietros ieșit spre sud din Curmătura Roșilor la 2225 metri, la est de Capul Surului. Trecem de un vârf de 2202 metri ajungând în Șaua Budislavului de unde vedem în dreapta pe Bărcaciu, și cabana.

Urcăm pe partea vestică a Budislavului numit și Racoviceanu Mare, pe serpentine scurte trecem de trei stâlpi de marcaj și în 30 de minute ajungem aproape de vârful ce desparte Căldarea Izvorului Surului de Valea Budislavului, vârf aflat puțin mai la nord, la 2371 metri, din care se desprinde Piscul Roșu spre nord.

În urmă, spre sud-vest rămâne Vârful Miclăușu de 2049 metri, pe piciorul sudic al Vârfului Găvanu, iar în față grohotișurile Ciortei cu vârful de vest la 2427 metri, Capul Gemenilor de 2395 metri în fața lui, cu piciorul sudic Culmea Olanului, și în stânga Ciortei, Negoiu.

După spinarea Budislavului coborâm în serpentine pe coastele sud-estice până la șaua de la Vârtopul Roșu, unde se dechide spre nord Valea Vârtoapelor, afluentul Racoviței. Apoi poteca se domolește și lăsând în stânga Vârful Vârtopul Roșu de 2242 metri, ajungem la poalele Ciortei din Șaua Avrigului, la 2178 metri, numită Portița Avrigului și Șaua Lacului. Vedem sub noi Lacul Avrig de unde izvorăște Râul Mare al Avrigului, într-o căldare glaciară sălbatică.

Ne îndreptăm spre sud, dincolo de Turnul Lacului de 2247 metri, unde vedem Vârful Ciortea I numit și Vârful Dracului, de 2427 metri, apoi spre nord-est spre Vârful Ciortea II de 2422 metri, coborând în curmătura vestică a Gârbovei.

Mergând pe bandă roșie, noi nu urcăm pe Ciortea, ci coborâm prin grohotiș ruginiu pe versantul nord-estic al Vârtopului Roșu timp de 10-15 minute, când ajungem la Lacul Avrig, la 2211 metri, după doua ore de parcurs din Șaua Surului.

Din Șaua Avrigului există un marcaj vechi pe bandă roșie care merge pe creastă până pe Ciortea și coboară spre curmătura vestică a Gârbovei, însă este o potecă difică, nerecomandată decât turiștilor foarte experimentați și doar pe vreme bună. Speologi amatori din București, Cercul Emil Racoviță, au descoperit aici cinci peșteri, dintre care Peștera Mare din Ciortea, de 37 metri lungime, este peștera situată la cea mai mare altitudine din Carpații României, la 2424 metri.

Un stâlp indicator de lângă lac marchează traseul 39 spre Cabana Bărcaciu prin Valea Avrigului, pe marcaj cu punct albastru, traseu care rămâne în stânga noastră, traversăm pârâul ce vine de la lac, și urcăm întâi în serpentine și apoi de-a coasta pe versantul nord-vestic al Ciortei. După traversarea câtorva vâlcele din peretele către Căldarea Mare a Avrigului și doi stâlpi de marcaj, la 45 de minute ajungem iar pe creasta principală în curmătura vestică a Gârbovei, la 2140 metri, în dreapta noastră ridicându-se Vârful Ciortea II. Înaintăm pe versantul sud-estic al Gârbovei, ieșim în șaua dintre acesta și Vârful Scării aflat pe curmătura estică, la 2150 metri, apoi întâlnim doi stâlpi de marcaj care arată desprinderea traseului 38 marcat cu cruce roșie ce duce la Cabana Bărcaciu. Această ramificație rămâne în stânga, noi urcând 30 de minute pe Vârful Scara de 2306 metri marcat cu un stâlp, ce ne oferă o priveliște de neuitat a panoramei Făgărașului: spre est vârfurile Negoiu și Călțun, dacă e senin vedem dincolo de Muchia Tunsului, Vânătoarea lui Buteanu, apoi spre nord culmea domoală a Scărișoarei cu poteca ce coboară la Bărcaciu, spre sud este creasta dintre Vârtopul Roșu și Ciortea cu Portița Avrigului, cu impresionantul aspect al Ciortei brăzdată de torenți de pietre.

Din Vârful Scara cotim spre est către Vârful Scărișoara de 2261 metri, îl ocolim ajungând iar pe creastă, sub noi aflându-se valea glaciară a Porumbăcelului. Urcăm câteva minute până pe Vârful Puha de 2177 metri, unde acesta se întâlnește cu creasta, punct marcat de un stâlp metalic, apoi covorâm în Șaua Scării mărginită la nord – stânga- de Căldarea Vestică a Șerbotei, și la sud – dreapta- de Căldarea Scării, loc în care ne întâlnim cu traseul 49, marcaj de cruce albastră, ce leagă Valea Topologului de Cabana Negoiu. În cazul parcuirgerii crestei cu cortul, un loc recomandat ca bivuac este Căldarea Vestică sau Mică a Șerbotei, loc din versantul nordic, cu izvoare, la care se coboară în 15 minute.

    Trasee de legătură din Șaua Scării:
  • spre Cabana Negoiu, traseul 49;
  • spre Valea Topologului, traseul 49 în sens invers;
  • spre Negoiu și Cabana Negoiu, traseul de creastă vest-est, etapa III.

Trasee Munții Făgăraș
Comentarii
This page loaded in 0.0018 seconds. Memory usage: 352 - 370 KB.